În deschiderea celei de-a doua zile a Black Sea and Balkans Secutiry Forum, primul panel a luat în considerare provocările strategice specifice care afectează această regiune. Pornind de la discuții despre conflictul inițial din Georgia din 2008, despre anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia, intervenția (hibridă) din Donbas ori despre criza siriană, terorism și fluxuri migratorii și până la discuții despre influența continuă din Balcanii de Vest, acest panel s-a concentrat asupra posibilității NATO de a înțelege toate aceste provocări într-o manieră adecvată și de a oferi un set adecvat de soluții. Mai mult, membrii panelului au dezbătut despre extinderea perspectivei și despre vederea acestor provocări de securitate în contextul mai larg al transformărilor globale ce iau loc pe tot parcursul Eurasiei.

În cea de-a doua parte a zilei, membrii panelului VIa au tratat dilemele curente privind pregătirea pentru război în spațiul cibernetic și modul în care doctrinele militare și capabilitățile tehnice trebuie să se adapteze la un mediu cyber aflat în transformare. Începând cu o discuție despre dependența de noile tehnologii pentru toate domeniile vieții, participanții au arătat că o astfel de relație cu lumea digitală ridică provocări serioase ce includ atacuri motivate strategic și geopolitic, putând cauza daune mai mari de 1.5 trilioane USD pe an.

Mai departe, prezentările au vizat pașii pe care NATO i-a luat deja și pe care îi ia în prezent pentru a răspunde în mod adecvat la asemenea amenințări cyber, mai ales în relație cu cele care supun membrii Alianței la un atac constant, indiferent dacă acestea provin din partea actorilor statali ori non-statali. Din acest punct de vedere, există o reală necesitate de a crește capacitățile cyber ale NATO pentru a putea asigura protecția membrilor săi, în simbioză cu celelalte mijloace convenționale pe care organizația le deține.

Privind problemele cyber din altă perspectivă, s-a arătat că educația pentru securitate cyber e crucială ca proces care să abiliteze actorii publici si privați, dar și populația generală pentru a utiliza un set larg de măsuri de apărare. Spre sfârșitul panelului, discuțiile s-au centrat în jurul naturii neașteptate a amenințărilor cyber asupra elementelor de infrastructură critică și a vulnerabilității lor în fața unei sofisticări din ce în ce mai mare a atacurilor.

La mijlocul celei de-a doua zi a Black Sea and Balkans Security Forum, membrii panelului VIb au discutat despre perspectivele actuale ale inițiativei Uniunii Europene privind PESCO, despre motivațiile și obiectivele acesteia, dar și despre provocările pe care le-ar putea înfrunta. Mai apoi, dinamica dintre NATO și UE în acest domeniu a fost abordată, analizându-se dacă există vreo posibilitate reală a unei competiții între statele-membre ale Uniunii Europene și Statele Unite în chestiuni ce țin de domeniul achizițiilor militare.

Ultimul panel al zilei a demarat cu o discuție tematică despre perspectiva europeană a țărilor din zona Mării Negre și a Balcanilor și despre starea prezentă a politicii de lărgire a Uniunii în timpul președinției Juncker. Aspirațiile europene ale Moldovei au fost analizate din prisma progreselor pe care le-a făcut înspre aderarea la UE, precum și provocările și problemele pe care încă le înfruntă. În acest ultim sens, s-a arătat cum problemele economic, problemele teritoriale nerezolvate din Transnistria și alți factori influențează relația sa cu Uniunea. Pe de altă parte, Acordul de Asociere și stabilirea unui regim de liber schimb ajută Moldova să se mențină pe itinerariul ei european.

Situația țărilor din Balcanii de Vest a fost tratată pe larg, arătându-se că există un puternic angajament al Comisiei Europene pentru aderarea lor, în condițiile în care și ele însele se angajează pe calea îndeplinirii direcționalităților de la care nu există „scurtături” sau excepții. Subliniind interesul durabil al Uniunii pentru Balcanii de Vest, s-a susținut că UE însăși nu poate deveni cu adevărat o putere globală fără a integra această zonă în structura sa.

Discuția a mai atins ulterior chestiunile curente ce înconjoară relația Ucrainei cu Uniunea Europeană și relația ei de a se apropia și mai mult. Totodată, s-a explicat și lipsa de leadership, consens și viziune pe care Uniunea însăși o înfruntă în momentul de față cu privire la vecinii săi, dar și cu privire la reformarea propriei construcții instituționale. Discuțiile cuprinzătoare ale acestui panel s-au încheiat prin sublinierea necesității de a înțelege și rezolva cu precauție problemele ce țin de naționalism și relații inter-etnice opozante ce deseori se manifestă în zona Mării Negre și a Balcanilor.

* Înregistrările sesiunilor deschise sunt disponibile în secțiunea Foto/Video.