New Strategy Center și Universitatea de Vest din Timișoara organizează vineri, 17 iunie 2022, a șasea ediție a conferinței „Security Challenges in the Balkans”, eveniment dedicat complexității strategice a regiunii. 

Deschiderea oficială a evenimentului a beneficiat de remarcile dlui. Marilen Gabriel Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara, dlui. Ionel Nițu, Președinte al New Strategy Center și ale dlui. Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara. De asemenea, deschiderea evenimentului a fost marcată de un mesaj special din partea Prim-Ministrului României, dl. Nicolae Ciucă, care a subliniat contextul internațional de securitate „supus unui număr de amenințări și provocări despre care credeam că sunt de domeniul trecutului”. Premierul a subliniat importanța procesului de extindere a Uniunii Europene, acesta fiind bazat atât pe responsabilitatea UE cât și pe „voința politică a candidaților de a-și atinge angajamentele asumate în procesul de aderare”. Cu acest prilej, a fost subliniată importanța strategică a regiunii și utilitatea unei platforme de dezbatere de acest tip, care aduce împreună atât expertiza independentă, cât și internațională.  

Panel I. Challenges of the South East Europe in the Context of the War in Ukraine and Post-Pandemic Crisis

Primul panel al conferinței a beneficiat de prezența unor oficiali și experți de renume în domeniu, precum dl. Ovidiu Raețchi, Președintele Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, România, Sir Stuart Peach, Trimisul Special al Prim-ministrului în Balcanii de Vest, din Marea Britanie, Ambasadorul Alain Le Roy, fost Secretar General al Serviciului European de Acțiune Externă, Franța și dna. Christiane Hullmann, șef de divizie a Ministerului Federal de Externe în Balcanii de Vest, Germania. Discuția a fost moderată de Ambasadorul Gheorghe Magheru, membru al Consiliul Științific al New Strategy Center.

Având în vedere atenția sporită asupra Flancului Estic și a regiunii Mării Negre, România și partenerii săi regionali trebuie să abordeze provocarea de a-și consolida reziliența în toate sectoarele. Din perspectiva Marii Britanii, care rămâne dedicată integrării euro-atlantice a Balcanilor de Vest, nu putem permite ca problemele politice și alte crize să se transforme în probleme de securitate, care ar risca să se extindă asupra întregii regiuni. Un astfel de exemplu sunt tendințele secesioniste din Bosnia și Herțegovina, alimentate de influența energetică a Rusiei și de campaniile sale de dezinformare. Asemenea probleme urmează să fie rezolvate, după cum sugerează poziția franceză, prin unitatea UE: facilitarea procesului de extindere prin stabilirea de dialoguri puternice cu capitalele din Balcanii de Vest și deblocarea veto-ului bulgar. Problemele de securitate de pe întreg continentul ar trebui abordate printr-o „comunitate politică europeană”, un format care să includă toate statele care doresc să coopereze cu Uniunea Europeană. Germania este de acord că stabilitatea regională poate fi asigurată doar prin integrarea europeană a Balcanilor, sub forma aderării depline la UE, dar fără a compromite responsabilitățile candidaților de a-și respecta angajamentele. Este important de subliniat rolul Procesului de la Berlin în abordarea agendei politice, economice, energetice și de mediu a viitorilor membri UE.

Panel II. Countering Classic and Hybrid Threats in the Balkans area. Steps for a Resilient Region

Al doilea panel s-a concentrat pe metode de contracarare a amenințărilor clasice și hibride, care să sprijine statele să devină mai coezive, mai reziliente și mai capabile să își gestioneze tensiunile interne. Regiunea Balcanilor este afectată de probleme precum lipsa unor sisteme democratice funcționale, slăbiciuni economice, dependențe energetice, dispute teritoriale nerezolvate și lipsa de încredere în instituțiile statului și a organizațiilor internaționale. Toate aceste probleme riscă să fie folosite și manipulate de actori terți, cu interese în regiune. Discuția a subliniat nevoia unei abordări clare, coerente și de lungă durată atât a UE, cât și NATO în această regiune, adaptată contextului actual marcat de competiție geopolitică. În cadrul discuțiilor, a fost subliniată nevoia consolidării unui centru de fuziune, capabil să ajute la o bună planificare și o bună execuție a unor acțiuni coordonate la nivel regional. Acest centru de fuziune trebuie să fie conectat la societatea civilă. De asemenea, pentru a aborda problemele create de campaniile de dezinformare și propagandă, este nevoie de un set de măsuri eficiente de informare și dezvoltarea unui nivel mai ridicat de alfabetizare mediatică în rândul populației. Așa cum este subliniat și în Strategia Națională de Apărare a Țării, România este implicată și intenționează să își intensifice eforturile la nivel regional, prin proiecte de cooperare în domeniul apărării și alte activități comune, menite să consolideze interoperabilitatea și buna coordonare dintre statele balcanice. 

Discuția a fost moderată de Gl. mr. (rez.) Leonardo Dinu, membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, căruia i s-au alăturat ca speakeri Gen. (rez.) Sir James Everard, fost locțiitor al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa și Președinte de Onoare al Consiliului Consultativ Internațional al New Strategy Center, Gl. mr. John Mead, Locțiitorul Șefului de Stat Major pentru Planificare din cadrul Comandamentului Forțelor Aliate Întrunite Napoli, Marea Britanie, Gl. mr. Ciprian Marin, Comandantul Diviziei 2 Infanterie „Getica”, dl. Srecko Latal, coordonator regional al Balkan Investigative Reporting Network (IBRD), Bosnia și Herțegovina și dl. Bojan Elek, Director Adjunct al Belgrade Centre for Security Policy, Serbia.

Special Session. Turkish-Russian Relations and their Impact on the Region. Presentation of a New Strategy Center Study

Sesiunea specială a conferinței s-a concentrat pe un nou studiu lansat de New Strategy Center, intitulat „Squaring the Circle: The (Improbable) Quest for Strategic Equilibrium in Turkish-Russian Relations”, scris de dl. Horia Ciurtin, expert al New Strategy Center. În cadrul discuției, autorului i s-a alăturat generalul (rez.) Sir James Everard, fost Adjunct al Comandantului Suprem Aliat în Europa (DSACEUR) și președinte de onoare al Comitetului Consultativ Internațional al New Strategy Center, Marea Britanie, care a contribuit cu o introducere în cadrul lucrării. Discuția a fost condusă de Ambasadorul Doru Costea, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center.

Analiza își propune să completeze percepțiile actuale despre Rusia și Turcia, deoarece eforturile anterioare s-au concentrat doar pe influența acestor actori asupra Balcanilor și a regiunii Mării Negre, neglijând dinamica relațiilor bilaterale dintre aceștia, caracterizate atât de cooperare, cât și de competiție. Relația ruso-turcă ar putea fi, totuși, „întinsă până la limite” de războiul din Ucraina. În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, speakerii au discutat scopurile și metodele politicii externe a Turciei, nu numai față de Rusia în contextul războiului din Ucraina, ci și în relația cu alți actori importanți pentru Ankara.

Studiul este disponibil aici.

Panel III. Building Resilience Through Education: The Case for the Balkans

Cel de-al treilea panel al conferinței Security Challenges in the Balkans a abordat metodele de creștere a rezilienței naționale prin intermediul educației, cu precădere în zona Balcanilor. Discuția a beneficiat de o expertiză variată, fiind moderată de prof. Silviu Rogobete, Universitatea de Vest din Timișoara, căruia i s-au alăturat ca speakeri prof. Mário Lino Barata Raposo, Rector al Universității Beira Interior, Portugalia, prof. asoc. Florin Drăgan, Rector al Universității Politehnica din Timișoara, prof. Romiță Iucu, Prorector al Universității București, și prof. asoc. Sanja Knežević, Director al Departamentului pentru Studii Croate, Universitatea Zadar, Croația. 

În cadrul dezbaterii au fost prezentate vulnerabilitățile rezilienței Balcanilor și sursele acestora, alături de prezentarea unor modalități de creștere atât a rezilienței naționale, cât și a celei regionale. Principalele surse de instabilitate la nivel regional sunt date de prezența influențelor străine și de activitatea crescută a acestora în domeniul politico-economic. Educația este fundamentul cunoașterii, iar o populație informată este o populație rezilientă. Astfel, contribuția activă a societății civile și educarea populației de la o vârstă fragedă reprezintă fundamentele unei țări stabile. De asemenea, sunt necesare inițierea unor programe de training pentru profesori, care să transmită informațiile esențiale pentru dezvoltarea rezilienței în rândul studenților. La nivelul instituțiilor educaționale este necesar să fie organizate programe interculturale pentru studenți și schimburi de experiență.

 

Panel IV. Mitigating Risks and Consequences of Severe Crises. How to Ensure a Safer Region through Economic Opportunities?

Ultimul panel al ediției 2022 l-a avut ca moderator pe Prof. Dr. Cosmin Enache, Prorector, Universitatea de Vest din Timișoara. S-au alăturat discuției în calitate de speakeri dl. Mihai Precut, Secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, România, dl. Laurențiu Pachiu, Vicepreședinte, Energy Policy Group, România, Gl. lt. (ret.) Florian Coldea, profesor, Academia Națională de Informații, profesor vizitator, Universitatea de Vest din Timișoara, România. 

Discuțiile s-au axat pe analiza riscurilor și consecințelor crizelor recente, precum pandemia de Covid-19, războiul din Ucraina, criza alimentară și criza energetică, care au un impact direct asupra economiilor statelor din regiune, dar și asupra stabilității acestora. Speakerii au abordat, de asemenea, metode de a contracara și soluționa aceste amenințări. 

Criza energetică care afectează întreaga Uniune Europeană se datorează războiului din Ucraina și a răspunsului Rusiei la sancțiunile occidentale, sistând o parte din livrările de gaze naturale spre Europa. Acest lucru a intensificat discuțiile la nivel european în ceea ce privește nevoia de a limita dependența de sursele energetice ale Rusiei și, pe termen lung, va accelera cel mai probabil tranziția verde. Capacitatea României de a deveni un important exportator de gaz este pusă în pericol de prezența Federației Ruse în Marea Neagră. În ceea ce privește regiunea Balcanilor, una dintre soluțiile pentru a asigura securitatea regională este de a accelera integrarea euroatlantică și de a asigura funcționarea mecanismelor de consolidare a rezilienței. Cu toate acestea, prezența Rusiei în zonă continuă să fie una dintre cele mai mare amenințări la adresa stabilității regionale.

___

COMUNICAT DE PRESĂ

În data de 17 iunie, Universitatea de Vest din Timișoara, în parteneriat cu New Strategy Center, organizează a șasea ediție a conferinței internaționale „Security Challenges in the Balkans”, desfășurată sub Patronajul Ministerului Afacerilor Externe din România. Evenimentul va aduce la Timișoara invitați cu o vastă experiență profesională, pentru a dezbate provocările clasice și emergente de securitate din regiunea Balcanilor.
Temele incluse pe agenda evenimentului se referă la provocările de securitate din regiunea Europei de Sud-Est în contextul războiului din Ucraina, pe fondul crizei post-pandemice, la modalitățile de contracarare a amenințărilor clasice și hibride din regiunea Balcanilor pentru consolidarea stabilității regiunii, la șansa de a folosi educația ca instrument de construire și consolidare a rezilienței în Balcani, precum și la riscurile și consecințele crizei post-pandemice și valorificarea oportunităților economice pentru a atenua efectele acestei crize. Temele abordate, care vizează provocări ce pot afecta Balcanii și, implicit, și România vor fi analizate de oficiali și experți români, din cadrul NATO, din Maria Britanie, Franța, Germania, Ungaria, Ucraina, Serbia și Bosnia Herțegovina.
Organizată la complexul Senator din Timișoara, conferința va beneficia de prezența unor reprezentanți ai corpului diplomatic și ai mediului academic și de afaceri din România.
Războiul din Ucraina are un impact puternic asupra stabilității întregului continent european și poate genera o instabilitate suplimentară în zona Balcanilor. Acest spațiu se confruntă în continuare cu ciocniri geopolitice, presiuni interne și interese divergente ale diverșilor actori străini. Cu numeroase surse de instabilitate, de la actori ostili care amenință mediul de securitate până la frontiere disputate și dezacorduri interne, regiunea este o sursă nesfârșită de dinamică sensibilă.
În timp ce accentul internațional este pus acum pe criza ucraineană și pe Marea Neagră, conferința de la Timișoara își propune să analizeze evoluțiile și consecințele asupra Balcanilor din punct de vedere politic, militar, economic.
Evoluția evenimentelor din ultimii ani demonstrează că regiunea Balcanilor rămâne un spațiu deosebit de important pentru securitatea europeană, provocările cu care se confruntă zona intensificându-se în ultimii ani. Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center au decis începând din 2017 să organizeze o asemenea dezbatere la Timișoara pentru a sublinia în primul rând legăturile istorice ale capitalei Banatului și pentru a evidenția faptul că Balcanii reprezintă o zonă vitală pentru securitatea României. Ne bucură faptul că deja putem vorbi de o tradiție și că acest eveniment a ajuns la a șasea ediție.
Programul conferinței internaționale este disponibil accesând Security Challenges in the Balkans 2022

Evenimentul va fi transmis live si va fi disponibil aici.