Universitatea de Vest din Timișoara și New Strategy Center au organizat marți, 3 noiembrie 2020, a patra ediție a conferinței “Security Challenges in the Balkans”, în cadrul unui parteneriat care își dorește să evidențieze importanța strategică a regiunii. Oficiali și experți, participând majoritar online, din România, Bulgaria, Turcia, Croația, Serbia, Polonia, Marea Britanie, Italia, Franța și SUA, au dezbătut teme importante pentru regiunea Balcanilor.

Ediția a patra a conferinței a fost deschisă de organizatori și reprezentanți oficiali ai instituțiilor locale din Timișoara, domnul Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara, doamna Liliana Oneț, Prefectul Județului Timiș, domnul Alin Nica, Președintele Consiliului Județean Timiș și domnul Dominic Fritz, Primarul Municipiului Timișoara.
Cu acest prilej, a fost subliniată importanța unei platforme de dezbatere de acest tip în Timișoara, cadru ideal pentru această inițiativă, având în vedere conexiunile sale tradiționale puternice cu regiunea, prin varietatea comunităților sale etnice și religioase și prin capacitatea sa de a reuni și dezvolta o astfel de diversitate de influențe culturale.

Primul panel al conferinței, intitulat ”The Balkans and the Security Challenges in the Pandemic Crisis. The Day After Tomorrow” i-a avut ca speakeri pe doamna Simona Cojocaru, Secretar de Stat pentru Politici de Apărare, din cadrul Ministerului Apărării Naționale, domnul ambasador Sergiu Celac, Președintele de Onoare al New Strategy Center, fost Ministru al Afacerilor Externe al României, domnul Lazăr Comănescu, Membru al Consiliului Științific New Strategy Center, fost Ministru al Afacerilor Externe al României și ES George Bologan, Ambasadorul României în Italia.

În dezbaterea moderată de domnul Laurențiu Ștefan, Cercetător în cadrul Universității de Vest, s-a realizat o evaluare a amenințărilor de securitate din regiunea Balcanilor într-un context puternic afectat de criza pandemiei de Covid-19. Acest spațiu în care multe dosare delicate încă nu și-au găsit rezolvarea are nevoie de revizitarea formatelor de mediere cu noi perspective și angajamente puternice din partea tuturor actorilor implicați.

Se constată că paradigma cooperării regionale este afectată de situația de securitate din zonă, iar acțiunile Federației Ruse contribuie direct la deteriorarea situației din regiune. Așadar, este important să evităm adâncirea unor falii în zona vulnerabilă a Balcanilor de Vest, o zonă complexă ce necesită o abordare multilaterală din partea statelor din regiune și a actorilor internaționali.
Uniunea Europeană, ca actor ce își propune să influențeze evenimentele la nivel global, trebuie să acorde o atenție deosebită Balcanilor de Vest și să continue eforturile de integrare a statelor din această regiune. Revigorarea politicii de extindere către Balcanii de Vest ar trebui să rămână o prioritate strategică a Uniunii Europene, mai ales având în vedere că potențialele costuri ale intarzierii acestor demersuri sunt mult mai mari decât accelerarea acestora.

Al doilea panel al conferinței, ”Security Challenges in the Balkans Region and the Great Power Competition”, moderat de domnul gl. mr. (r) Leonardo Dinu, Membru al Consiliului Științific al New Strategy Center, a tratat tema spațiului ca punct de intersectare a intereselor unor actori internaționali cu prezență tradițională sau mai nouă în acest spațiu. SUA, Rusia, Turcia, sau China și țările din Golf, dar si UE în ansamblu sau Germania, Italia sau Franța au propriile interese politice si economice in regiunea Balcanilor.


Această discuție a beneficiat de contribuția domnului general (r) Vincenzo Camporini, fostul Șef al Statului Major al Apărării din Italia, domnul gl. lt. (r) Ben Hodges, Pershing Chair for Strategic Studies, CEPA, SUA și fost Comandant al Forțelor SUA în Europa, gl. lt. (r) Florian Coldea, Profesor în cadrul Academiei Naționale de Informații și Universitatea de Vest din Timișoara, și dl. Yordan Bozhilov, Fondator și Președinte al Sofia Security Forum, Bulgaria.


Regiunea Mării Negre reprezintă o platformă pentru Rusia pentru proiectarea intereselor sale în Mediterana de Est, în Orientul Mijlociu, și nu numai, iar zona Balcanilor reprezintă un spatiu complementar in aceasta strategie. De aici și interesul accentuat al Moscovei pentru influențarea situației din statele Balcanilor de Vest. Așadar, regiunea Mării Negre și cea a Balcanilor nu pot fi privite și tratate distinct de NATO ȘI UE, căci reprezintă un spațiu strategic interconectat, ce necesită o abordare integrată și coerentă, dezvoltată în parteneriat.


Pandemia aduce cu sine accentuarea unor vulnerabilități preexistente în spațiul Balcanilor de Vest precum retorica puternic naționalistă, migrația ilegală, prezența luptătorilor străini, toate acestea erodand securitatea internă și statul de drept. O prezență crescândă a Chinei și Rusiei în acest spațiu exploatează aceste vulnerabilități prin diverse practici, iar UE trebuie să continue sa ofere alternative credibile și angajamente ferme pentru reforma și prosperitatea acestor state.

Al treilea panel, ”Economic Crisis after Pandemic: Threats and Opportunities for Regional Cooperation”, a fost moderat de domnul Marilen Pirtea, Rectorul Universității de Vest din Timișoara. Au contribuit la această dezbatere în calitate de speakeri domnul Liviu Rogojinaru, Secretar de Stat pentru Mediul de Afaceri în cadrul Ministerului Economiei, domnul Radomir Tylecote, Cercetător Senior, Institute of Economic Affairs, Marea Britanie, domnul Octavian Stancu, Head of Cybersecurity Worldline Services, Atos Romania, Mrs. Ana Maria Boromisa, Coordonatorul Departamentului pentru Relații Politice și Economice Internaționale, Institute for Development and International Relations IRMO, Croația, domnul Alexander Klein, Manager General și Vicepreședinte Flex, Romania și domnul Adam Eberhardt, Director, Center for Eastern Studies – OSW, Polonia.

Dincolo de efectele create de pandemia COVID-19 în domeniul securității, dimensiunea economică nu poate fi ignorată. Această criză a izbucnit într-un moment în care situația economică era deja instabilă, însă a fost exacerbată de modul în care statele au reacționat față de pandemie, în special prin deciziile de lockdown. Foarte multe întreprinderi mici și medii au fost afectate în mod direct în această perioadă. În plus, criza a dovedit că modelul de digitalizare și securitate cibernetică a multor firme și guverne nu era pregătit pentru o situație de o asemenea amploare.

Pandemia are un impact major asupra mediului economic și a modului în care lucrăm și pentru a contracara efectele sale negative  este nevoie de o cooperare între indivizi, guverne și companii. În plus, presiunile create de activitatea și competiția chineză în Balcanii de Vest, vor forța UE să ia niște decizii mai clare legate inclusiv de procesul de integrare. De asemenea, necesitatea cooperării regionale și a coordonării politicilor regionale este mai mare ca niciodată, pași importanți în acest sens fiind făcuți prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări, care are potențialul de a conecta economiile Balcanilor de Vest cu cele ale altor regiuni.

În ceea ce privește România, este important ca aceasta să continue să își dezvolte relațiile bilaterale cu statele din Balcanii, atât în ceea ce privește aspectele comerciale, cât și prin extinderea ajutorului în procesul de aderare către țările care aspiră să devină membre ale UE.

Ultimul panel al ediției 2020, ”Hybrid Warfare in the Balkans. Infodemics and not only” a fost moderat de domnul Emanuel Copilaș-Ciocianu, Profesor Asociat al Universității de Vest din Timișoara. Această dezbatere a beneficiat de contribuția doamnei Alina Bârgăoanu, expert asociat senior al New Strategy Center și Decan al Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul SNSPA, doamna Jelena Milic, Director, Center for Euro-Atlantic Studies, Serbia, doamna Antonia Colibășanu, Analist Geopolitical Futures, domnul Greg Melcher, Chief Operations Officer, Center for the Study of New Generation Warfare, SUA și domnul Murat Aslan, Profesor în cadrul Hasan Kalyoncu University, Turcia.

În Balcanii de Vest, funcționarea instituțiilor și a statului de drept este încă deficitară, clivajele din societate sunt profunde, iar criza economică generată de pandemie sporește nemulțumirea populației. Prin urmare, acest spațiu devine vulnerabil la o varietate de acțiuni din arsenalul hibrid al Federației Ruse. Se constată că de la declanșarea pandemiei, o parte din mass-media predispusă la dezinformare, cât și variate canale ale rețelelor de socializare, au promovat teme din sfera conspirațiilor legate de originea și miza Covid-19. De asemenea, s-a promovat intens și teza conform căreia UE a abandonat Balcanii de Vest, în ciuda pachetului de asistență financiară bilaterală alocată pentru a susține statele din această regiune în timpul crizei pandemiei.

În contrast, se remarcă o serie de campanii de comunicare pozitivă în legătură cu ”diplomația de pandemie” la care recurg state precum China sau Rusia. În afara fragilității instituțiilor și a campaniilor de dezinformare, regiunea Balcanilor se confruntă și cu probleme economice preexistente și o dependență energetică notabilă de Federația Rusă, ceea ce pandemia poate doar să potențeze ca efecte negative, în lipsa unui set alternativ de măsuri integrate dezvoltat de NATO și UE, alături de statele din regiune.


New Strategy Center le mulțumește celor care au participat la această conferință și vă asigurăm că împreună cu Universitatea de Vest, vom organiza și anul viitor acest eveniment, deoarece regiunea Balcanilor este foarte importantă pentru securitatea României, a UE și a NATO.